Suntem singuri pe pamant
Si parca totul e neclar,
Ne pierdem sufletul in vant
Si nu vedem ce e in jur.

Pamantul este tot mai singur
Si muntii acestia sunt orfani,
Nici ingerii din cer nu vor
Sa se coboare printre noi.

Si iubirea este orfana,
Ea lipseste sau e-abstracta,
Ura parca se-mpleteste,
Printre oameni hoinareste.

E pamantul plin de cruci
Si regretele-s tarzii,
Doar speranta unor oameni
Ne mai poate incalzii.

Tot ce respira e orfan
Si pasarea si cainele si omul,
Poti trai bogat sau fara nici un ban,
Ca la final totul e-n zadar.

E orfan si soarele pe cer
Si luna ce noaptea straluceste,
Nimic nu e precis ca un echer
Si totul parca ne-nraieste.

Suntem singuri pe pamant,
Dar eu as vrea sa ne unim,
Pot sa plang sau pot sa cant,
Dar o sa-mi vad singur de drum.