| 
		poezii v3  | 
		Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
| 
		 | 
	
		
 | |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]()  | 
    
    
     | 
    |||||
| 
	
 
		  agonia ![]() 
 
■ Cenușăreasa desculță 
 Romanian Spell-Checker Contact  |     
    
 
 - - - 
      - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -  2011-10-23 | | 
Mă gâdilă o rază de lumină 
      Ce-și face loc prin stratul gros de ceață. Plouă mărunt. Copacii-s siluete în grădină, Umezi și reci, ca roua zgribulită la fereastră. E-o dimineață lenevită. Cu ochii somnoroși, încă visând, Mă uit la tine. Tu încă dormi, cu fața ciufulită, Și perna o ții în brațe, mult prea strâns. M-aplec să te sărut, ca de-obicei, Dar mă opresc, pierdută în impuls, Și mă încrunt. De ce nu-s eu în locul ei? O ciudă mă provoacă jucăuș. Cu degetele-ți pieptăn părul lin, Și ochii ți-i sărut c-o adiere. Obrajii îți cuprind, Aș vrea să simți cum mă înclin, Pe-un colț de buză să îți picur miere. Simt pleoapele cum saltă tremurând, Dar nu m-opresc aici. Mai am traseu. Cobor pe piept, Iar inima îți bate fără ritm. Nu te-ai trezit, iubitul meu? Ai vrea să cred că încă dormi, Dar te trădează un zâmbet tâmp. Lași perna, Și m-aduni la pieptul tău, ușor. Ce dor mi-a fost de buzele-ți fierbinți! Sunt dimineți de octombrie, ploioase, Dar rezonând la unison, ne par fără egal. Sunt doar a ta. Îți simt sărutul cald pe ceafă, Și mă amuz când îmi șoptești, ștrengar, " Iubito, acum mi-e dor de o cafea..." 
  | 
    ||||||||
| 
		 | 
    
		 | 
    
		 | 
    
		 | 
    
		 | 
    
		 | 
    
		 | 
  |||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate