bucăți de cer se prăbușesc odată cu ploaia
subpămîntul e plin de apă trezește morții
se îmbrățișează
multora le lipsesc bucăți de carne din buze
spre a săruta vecinul
ori vecina după caz
doar scheletele bocesc
măduva li se umflă și devin supraponderale
pe pămînt triștii
se sufocă sub focul tristeții firii
unii se gîndesc la suicid
eu am noroc de vin
vine iarna le vor îngheța gîndurile nocive
se vor da cu sania pe pîrtie
și Crăciunul
de ai să-i vezi rîzînd în hohote
acolo
subpămîntul
își va relua nemișcarea