|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
 Texte Recomandate
■ Мальчик мой
■ masă pentru două persoane È™i un gol venit de nicăieri
■ ​un poet îmbrăcat în negru È™i mortierele sale ca doi dobbermani pe autostrada prin mare
■ Copacul din hazardul acestei inimi
■ ptiu
■ Cum e muÈ™tarul pe mic
■ Măria Sa Nesomnul
■ Crepuscul
■ să nu mori niciodată când sunt prezidenÈ›iale
■ Capcană
■ mamă moartă
■ Unul dintre avataruri
■ tragedie greacă
■ în pod ard niÈ™te fotografii cu tine
■ ​Mahmur în lanul de secară, Vasile dă cu ochii de trei graÈ›ii, către seară
■ doar despre cele care parvin
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop

Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Cântecul ei trist  poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Călin Sămărghițan [cailean ]
2011-10-11
| |
Ar fi trebuit s-o crezi,
ea cânta atât de bine
de parcă toamna se prăbușea
de parcă murise o lume
și toți râdeau
când ea plângea
în cântul acela.
Ar fi putut să panseze cu mâinile ei
armate,
săruturile ei ar fi putut potoli conflicte
planetare.
Dar ea plângea
lua un fum de țigară,
buzele ei care-ar fi potolit războaie
care te-ar fi putut face să uiți...
pianistul cânta doar pe clapele negre
luau un fum de țigară buzele ei
și plângea
și era frig
era iarnă deja
o iarnă fără regrete.
|
|
|
|