Nu l-am născocit,
îi țin inima lângă inima mea
– un mulaj în ipsos,
departe de lumea reală
avem o căsuță de bambus
unde îi cresc copii

și fiind captiva
propriilor mele tâmple,
ochii mei în dezordine
îl vor găsi dincolo de gratii –
cu adevărat fericit,

într-o zi,
voi scăpa din mâini
chipul acesta sculptat
și durerea se va sparge
în mii de bucăți,
va simți
o înțepătură de ciob
în partea stângă a pieptului
și va veni să-mi aducă
în celulă o pasăre.


(dulcele meu asasin, 2016)