poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-09-23 | |
Mă ascunsesem într-un câine,
dar acela, de-al dracu', ieși de-acolo, bătrâne, haide să înfășcăm o ciumpalie pe bulivar! Văd că și ție ți-au crescut colții, le sclipește smalțul când râzi de câte-un șmecher cu o bobină de sfoară pe umăr!” Pe-atunci, se auzea numai vocea câinelui; doar un înger pirpiriu se plimba pe margine și zicea: „Lasă-l în mama lui de câine și treci la treburi mai serioase, n-ai văzut ce inimă are?” Mă uitam serios la înger, știam că dreptatea e de partea lui; drept e că și câinele avea dreptate din părți, doar vedea și-un prost petele de pe blana lui, răutățile și scandalurile la ordinea zilei. Ce-ar fi de m-aș ascunde-ntr-un înger? Însă îngerul nu are nimic de ascuns, nu are pete pe față, doar o mare numită lumină, în care orice naufragiat se simte mai bine, prinde putere și poate să-noate cât îl țin mușchii. „Hai să fugim, – zicea câinele, – mă orbește lumina acestui înger. Ciumpaliile nu-ți plac, dar ți-aduc îndată un înger de femeie.” „Marș de-aici, javră!” – zicea îngerul, reîntors în mine. „Du-te la poartă și latră la pisica moartă!”
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate