poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-08-02 | |
un om stă înfipt în asfalt
ca un os de pește scuipat de un dumnezeu câinilor flămânzi de pe pământ nimeni nu știe de ce nu clipește nu înjură nu dă picioare în fundul trecătorilor nu întinde mâna nu mănâncă semințe stă unii cred că e cabină telefonică prin el iau legătura cu târfele lor cu amanții caută jumătăți la numere inexistente ei fiind doar un sfert și găsesc bucăți de viață amestecate în priviri nu neapărat dragoste alții își încearcă cheile de la apartament și-și descoperă soțiile mâncând din singurătatea lor unii îi bat o scândură perpendicular pe piept și așteaptă moartea la picioarele lui câteodată mai trece câte un copil lângă o mamă singuratică nu cumva ăsta e tata întreabă el închide ochii strigă mă-sa tu nu ai voie să vezi așa ceva alții îi culeg fructele fac compoturi și dulcețuri cine știe când mai găsești unul căruia îi scoți ochii și el continuă să te privească stă săptămânal pe la el trece un inspector de la primărie îi cere autorizația de construire și-l amenință cu demolarea el nu zice nimic e doar un om înfipt în asfalt ca un semn de întrebare la marginea orașului
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate