poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-07-04 | |
E un strigoi negru călcat demult de mașină,
mai deștept decât roțile care i-au stins pasiunea, în dreptul bisericii nu marchează locul, ci trece gânditor cu coada lăsată și privirea în turlă. Odată era să-l strice de tot un diavol nou cu apucături, însă Ilie a suflat altă viață peste resturi, s-au contopit într-o ființă necunoscută multora. Când scade ziua, omul își adaugă crengile, aprinde tutun, salută și pornește în fum spre amonte. Lasă luminițele terasei să se dizolve în urmă, vapor cu zbaturi domoale păcănind pe fluviul de asfalt, după câinele în trei pistoane, rupt, dar solemn. Noaptea își petrec laolaltă frica de drumuri, se roagă molcom, oftează lipiți, împăcați, mulțumesc bunului că sunt îngăduiți împreună. Ilie a răsărit și s-a înnorat la 05:24, a mugit a resac cu ochii pe hoitul celui ce-și împlinise menirea. L-a învelit în postavul pătat cu lacrimi de marinar eșuat pe Argeș, a aprins ciotul de lumânare păstrat pentru sine, a fâlfâit două coțofene răucredincioase din tei și a pornit temeinic în aval spre est cu privirea albă.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate