poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-06-25 | |
I
Cât de tentant sună să m-agăț de-această ramură – scrânciob să fac din geometrie pe-orice arbore să îl iau în spațiu Orice colț din parc stea țanc de prin munți mă îndeamnă pe dată să mă gândesc la suspansul când trecem prin viață Copacii măsoară deplasarea prin aer a corpurilor noastre care planează în cosmos unde-odată și-odată o să fugim Vor fi inventați arborii mecanici oamenii îi vor manevra pe străzi precum vrăjitoarele s-or întrece s-ajungă la locul de mare muncă îmbrânciți din spate-or încetini mereu hăituiți în incomode cozi II Mă cheamă Ion în satul natal al lui Andrei la oraș sunt strigat Andreescu Ioniță era cel dintâi descălecător de la Dunăre supranumit Caloian Domnul cel Frumos prototipul pictorilor Când am să rămân fără trup pentru o vreme de patruzeci de zile mi-l voi repicta însă nu ca autoportret ci în culorile și la dimensiunile vii pe care le voi căpăta III N-am vrut să pictez altceva decât oameni mi-au ieșit doar câteva portrete de femei fetițe și-un cap de tânăr pe lângă cele două oglindiri – slabă recoltă la chipuri ar zice mulți și pe drept – însă copacii berbeci de fier m-au asaltat ca pe-un portar de cetate Geometria copacilor mei pare un șir nesfârșit rânduit de idei Geometria uitării-n oraș e tristul foc iscat să incendieze paiele câmpului au rămas încă suflete nerupte peste ce-a plouat și s-a tot uscat IV Am vrut și eu să stabilesc raporturi neașteptat de exacte simetrii volume potrivite perspective Punctele de greutate ale formelor mi-au jucat permanent renghiul instabilității N-am aflat nici muzica pitagoreică ci am ascultat din când în când fierăstrăul adevărurile din cercurile lui Arhimede mă vor costa și pe mine prea puțin – viața pământească pe care-o voi schimba cu arborescenta viață Am pregătit între rame încrustat în lemn de stejar sicriu și-l scriu
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate