Privind
Un singur punct de pe perete
Deschizi ușor
O altă cale.

Prefă-te că ești
Ostaticul semenilor
Și al gândurilor,
Descântecul erotic
Al ideilor
Ce au pornit
Pe traiectoria lansată
Chiar de tine
Din acel punct
Care s-a transformat în pată
Apoi în baltă
Apoi trecem la piesa
Cu numărul doi.

Abia acum poți simți mișcarea
La piesa trei viteza
La patru degradarea
La cinci mirarea
E târziu pentru că la șase
Balta a devenit marea
Nisipul a devenit sarea
Ce ți-a intrat în ochi
Cu tot cu zarea.

Nu mai poți opri starea
Șapte, opt și nouă
Trec precum visarea
Și prefixul s-a schimbat
Mărindu-se
Dublându-se
Triplându-se
Înzecindu-se...

Până când?

Până într-un alt punct.