Totul este așa întâmplător
Încât îmi vine uneori să mor.
Fac orice însă tot nu reușesc
Să scap de viață .Continui să trăiesc.


Nevasta lângă mine nu o mai suport,
O bag în trei valize și-o îngrop în port.
În urma ei rămân doar amintirile
Ce -mi tot revin în minte precum știrile.


Pe noptieră mai am doar un salam
Pe care cred c-am să-l arunc pe geam
Să uit odată c-am iubit
Că am fost așa fraier și îndrăgostit.


Leg soacra cu o sfoară
Și am să îi dau foc,
Doar gândul să o revăd mă înfioară.
De ea ...nu mai am loc.