De când a iernii dalbă despletire
Pogoară tandru ca-ntr-un menuet,
Prea zbuciumatu-mi suflet de poet
Se zbate-ntr-o morbidă cumpănire.

N-am pus o gogonică la oțet,
Mălai n-am căpătat de nicăire
Și goale-mi stau borțoasele clondire
Pe vremi cu tămâios și cabernet –

Ce-am strâns în schimb? Am strâns într-un caiet
O cronică rimată, un sonet,
Trei parodii, un microfoileton
Și-un set de epigrame. Asta-i tot!

Și-acum vă-ntreb: pentru acest sezon
Pot spune eu că nu-i destul? Nu pot…