poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-04-25 | |
De mine tu îmi spui
Că nu mai vrei s-auzi, Prea mult că te-am rănit Și-acum vrei să mă uiți. Strigând la mine-mi spui Să ies din viața ta C-o mână mă împingi Și-o iei spre casa ta. De mână eu te prind Cu forța te opresc Și fără să-mi dau seama Mai mult eu te rănesc. Începem să vorbim Părerea ți-o ascult Dar nu sunt de acord Și te rănesc mai mult. Tu doar mă ocolești Și-ncet pe drum pornești, Dar eu te prind de bluză Și-ți cer să te oprești. O palmă eu îți dau Și lacrima îmi șterg, De față eu te strâng Și capul ți-l aplec. Exact la mine-n ochi Îți cer ca să privești, Cu pumnu-n piept îți dau, Iar tu doar înlemnești. Îmi spui să mă alin Și mâna tu mi-o prinzi Pe buze mă săruți Și capul ți-l cuprinzi Prin păr mîna îți treci Și capul ți-l apleci În brațe tu mă strângi Apoi te-ndepărtezi. Din nou eu te opresc Și te provoc s-asculți Te fac în fel și chip Și-ți cer ca să nu uiți. Cu corpul încordat Îmi spui că-mi mulțumești Din ochi arunci văpăi Atunci când mă privești. Îmi spui că e păcat, Că doar acum tu știi Ce cred eu despre tine Și-mi spui că nu mai vi. Apoi te-ndepărtezi Strigând în urma ta Ca nu cumva s-apar Din nou în calea ta. Eu alergând te-ajung În față mă postez Cu lacrima în ochi, Rapid te pălmuiesc. Strigând la mine-mi spui Că nu mă recunoști, Că nu-s acea persoană Ce mult tu o iubești. Îmi ceri să dau în tine Pân' am să obosesc, Dar să nu-ncerc apoi Din nou să te opresc. Eu sfatul ți-l ascult Și-ncep să te lovesc Cu lacrima în ochi... Nu pot să mă opresc. În brațe mi-aș dori Acum să te cuprind, Dar știind că mă refuzi, Eu te lovesc mai mult. Și vorbe grele-ți spun Ce nu pot să le uit; La inimă-ți pătrund Și mă urăști mai mult, În brațe tu mă iei Și-mi spui că mă iubești Pe frunte mă săruți Și repede pornești. Pe loc mă enervez De bluză eu te prind Și c-o privire rea Încep ca să te mint. Îți spun doar vorbe ce Eu știu că te rănesc, Săgețiile-otrăvite La inimă se-opresc Și lacrimi grele-apar Acum în ochii tăi Și ca printr-o minune Se mută într-a mei. N-am vrut să te rănesc Dar uite ce-a ieșit... La pieptu-mi eu te strâng Și-ncep încet să plâng. Bărbia tu mi-o iei Și mi-o ridici în sus, Îmi spui că-i prea târziu Și-ncet, încet... te-ai dus.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate