adăpostiți cu toții de sufletul meu
animale sălbatice și de voi adăpostită eu

nu vor înțelege cum dragostea ne pre-excită
viața lor e virtutea de fier a unui criminal
amenințări ori comenzi gravate pe tăiș de cuțit

nu vor înțelege modul în care atingem
vinul decide cine pe cine de ce
deseori suferința e motivul
gemem cum lupii împerechindu-și rănile
înroșim luna

alteori teama de frig
din ochi soarele ca un păianjen
pe trupurile goale ne țese o pânza
strașnică armură
cămile urcă dunele sticlei
scorpioni între pahare

alteori
trepte alunecoase-n beție de simțuri
între pământ și cer
deopotrivă somnul mie ori vouă
în cădere liberă încă respirăm înlănțuiți