poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-03-24 | |
Departe, vântul adie peste văile acoperite cu pini.
Este dimineață și clopotul bisericii bate prelung. Lumina de-abia acum se ivește cu mirare și semn. O filipineză coboară spre piață cântând, surâzând Așa, precum coboară și norii în cărți, între pagini Așa cum timpul se prinde de ramuri, de oameni. Printre palmieri, muncitori trec purtând pe umeri Unelte ascuțite. Au chipuri obosite, hainele vechi În ai lor ochi, valurile mării sunt interjecții absurde Fâș, fâș, fâș... tablou sinoptic, vise îngropate-n nisip. Deodată, ca de nicăieri apar, crescând pe pământ Umbre de soldați, cu mitraliere automate în mâini Umbre de flăcări, de brațe ridicate, umbre prăbușite Umbre de copii, de femei, de bătrâni Umbre fără milă-împușcate. Sângele unui întreg sat nevinovat zace împrăștiat iar timpul martor a secole de crime trece drept indiferentă nemărginire. După sunetul gloanțelor, după amuțirea țipetelor îndurerate Se naște un alt soi de tăcere, de o frumusețe vie, diafană De o patimă pură, amețitoare.Văzduhul rămâne singur.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate