O muscă prinsă-n plasă de paianjen...
Cobor pe trepte de ciment, la noi...
O pâine care-ntr-o zi a fost de reazem,
Cobor acum, și o duc la...gunoi.

Elicoptere de armată zburând prea jos...
Alarmă, va să zică. Vai de noi.
Și astă sărbătoare!...ce folos!
Omul de e să moară, tot moare...în război.

Privește-n ochi de vis. Curaj!
Privește-mă! Atât de mult doresc!
Dar nu!! Atenție! Picaj...
Ileana, vești, copii și mă trezesc.

A doua zi, cu gândul la copii,
Mă-ndrept spre locul meu de muncă.
E-atât de greu, de greu să fii
O zi mai bun, alta mai rău...se uită.

Altfel spus: cum trece tot!
Astăzi e ieri și mâine va veni.
Le facem, sau le fac cum pot,
Îți dai silința, dar nu știi...