Eram acolo lângă mâinile lor
lângă ochii lor
și lângă urechile lor
eram acolo și le-am citit o poezie de dragoste
au zis că nu e o poezie de dragoste
au mai citit și alții
dar nimeni n-a spus nimic cu fior
nicio emoție nimeni
nici eu

la florărie vedeam bărbați stând în rânduri
mi-a tresărit telefonul
credeam că e un mesaj de dragoste
dar iluzia mea a fost doborâtă
și înghițită de o gură de șoarece

câinii își rodeau blana de scări
orice urma înainte părea să fie tăiat
de o râpă în care
vise țesute cu fir invizibil
își întindeau pielea
peste oasele mele
peste ochii mei străvezii
peste craniul meu

lumina a ars
și febra
și întunericul

era frig era foarte
frig
și drumul nu se mai termina.