Șerpi de aur
Rătăcesc pe noaptea apei...
Siluete japoneze
Se răsfrâng în luciul cald...
Crini albaștri...
Lacrimi blonde...
Stropi de foc...
Sunt desprins de mine însumi...
Sunt în toate...
Sunt un vis
Care flutură pe ape,
Care spânzură pe pomi,
Care cugetă în umbra violetă a luminei,
Care mângâie paloarea pielei albe de femeie,
Care gâlgâie-n izvorul melancolic dintre stânci...

Sunt un filtru de imagini apocrife,
Sunt o muzică prodigă irizată-n spațiul tot,
Sunt un flaut care minte,
Și o harfă voluptoasă,
Sunt o veche melopee de culori,
Un crepuscul care arde
Risipit pe tot tabloul infinitului de voal...

.........................
Șerpi de aur...
.........................
Crini albaștri...
.........................
Stropi de foc...