Noi,am populat planeta
Respirându-i atmosfera,
În ce scop și cu ce treabă
Am ajuns ,stăpâni pe Terra?

Noi,abia născuți din mame
Alergăm fără papuci
Toată viața și la capăt
Punem numele,pe cruci

Din ființa cea terestră
Și din omul muritor,
Oare asta-vrut să facă
Înălțatul Creeator?

Învățăm, o viață-ntreagă
Scriem cărți și memorăm
Semănăm război și pace
Construim și demolăm

Dintr-un muritor de treabă
Ce rămâne pe pământ
Cărțile,rămân în minte
Trupul,intră în pământ

Nu se poate doar atâta
Nu se poate doar așa
Mai există,rugăciunea
Și voința de-a spera

Mintea coborâtă-n inimi
Cu puterea de-a ruga
Nu ca rugăminte,însă
Ci,ca mod de-a exista

Mai există și iubirea
Și puterea de-a iubi
Nu ca, dragoste fierbinte
Ci a verbului a fi