iarna aceasta
ningea liniștit în marginea sufletului meu
fulgi mari cădeau pe urmele pașilor

SorinDănuț va vorbi despre sine la persoana a III-a
știu... un prost obicei ca multe altele
...îi place marea și nu noaptea....
iarna și nu vara... lungă
ca o copilărie pierdută
care l-a abandonat și l-a lăsat singur

SorinDănuț... lui nu-i place muntele
preferă câmpia întinsă
"peste care Dumnezeu
a cernut o mână de liniște"
în care vezi totul... ca în copilărie
nu trebuie să te împiedici de copaci
cu chip de om

ningea liniștit în copilăria unui SorinDănuț

pași săi - doar un rând
înainte-înapoi, înainte și înapoi
semn al altor drumuri...