darul

într-o zi,am primit darul
darul cel mai minunat
am crezut, c-o să se-ntample
am crezut și sa-ntâmplat

mare bucurie-n suflet
fericirea a venit
asta este fericirea
fericirea nu e mit

darul era de la oameni
cei mai dragi mie,e drept
numai că, darul în sine
era numai, un obiect

un cadou frumos și mare
și m-am bucurat,nespus
nu uit asta niciodată
Până-n ziua de apus

într-o zi,a fost să fie
darul meu,s-a terminat
nu l-am meritat eu,oare?
de ce Doamne,l-ai luat?

apoi am rămas pe gânduri
la ce să mă mai aștept?
darul, mi-a rămas în suflet
ce-a luat?Doar un obiect

am jurat atuncea, tare
și cu glasul tremurând
daruri mie-n lumea asta?
nimeni și nimic,nicicând

dar veni o zi ,în care
Dumnezeu,care e bun
mi-a facut un dar,pe care
mi-e și frică să o spun

nici nu m-am gândit,vreodată
la așa ceva măcar
să primesc eu,ticălosul
de la Dumnezeu…un dar