Idilă visată

[ 15.02.1983 ]

Cununi de lacrimi eu ți-aș împleti
Odor frumos și jalnic ,
Și stele chiar ți-aș dărui ,
Dar totul e zadarnic .

Deșertăciune este totul ,
Și eu și tu și amândoi
Acum iubirea-și are rostul ,
Și totdeauna pentru noi .

Precum iubirea de lumină
Străbate-al eposului infinit ,
Asa steluța mea cea bună
Fi visul meu nedespărțit .

Un vis măreț apus demult ,
În efervescența nopții
Când zidul ei un negru scut ,
Se surpă-n zorii dimineții .

Plumbul nopții se topește
Revărsând lumini de stele ,
Pleci iubit-o , te grăbește
Să te văd iar printre ele .

Și coborând , mai fericită ,
Să te știu , mereu aș vrea
Să-mi spui de ești cumva iubită ,
Acolo sus , de cineva .