Mihai Eminescu

Pe aceiasi ulicioara

Parodie

Pe aceiași ulicioară
Ani la rând am tot trecut,
Ti-am facut atâta curte
Până-n brațe te-am avut.

Când treceam prin fața casei
Erai tot la vechiul geam;
Se-ntâmpla ca primăvara
Peste gard sa rup un ram;

O crenguță cu o floare
Ce ți-o ofeream cu drag,
Bucuros că mai spre seară,
Pot să te aștept în prag.

Și să mergem în grădină
Să te strâng la piept ușor,
Să-ți citesc în ochi iubirea
Mult aprinsului tău dor.

Și în noaptea fără stele
Tu să taci, să tac și eu,
Din priviri să ne-nțelegem
Că așa va fi mereu...

A durat mulți ani povestea,
Pân-ai dispărut subtil;
Te-ai întors după o vreme
Însoțită de-un copil.

Umbrele se pierd în noapte
Luna când, se-ascunde-n nor;
Tot așa se pierd iubiri,
După cum femei le vor!

Pe aceiași ulicioară
Trec și azi, sânt tot flacău;
Iar te-ai dus... stă la fereastră,
Mama ta ,cu fiul tău...