lasă-mă, iubito, să-mi fac din buzele tale
cheie cuvintelor mele
tu o vei roti iute
în sărut
și dezbrăcat de vorbe să umblu
prin Þara Cunoașterii Depline

lasă-mă, iubito, să-mi fac din ochii tăi
dioptrii mai zdravene ochilor mei
prin care să văd
arborii
și toate jivinele
din Þara Cunoașterii Depline

lasă-mă, iubito, să-mi fac din părul tău
frânghii
să escaladez Muntele Umanității
să pot trece dincolo,
în Þara Cunoașterii Depline

lasă-mă, iubito, să-mi fac
din albeața chipului tău
iarnă
să înghețe dorințele deșarte
ale cărnii mele
să pot intra curat
în Þara Cunoașterii Depline