Deși e tot mai frig afară
Și iarna bate la ferești,
Atunci când voi veni în țară
Te rog, să nu mă ocolești!

Eu cred c-am suferit destul,
Nu vreau să mă mai amăgești.
Cand voi veni de la Kabul,
Te rog, să nu mă ocolești!

Iar dacă simți și tu ceva,
De-mi spui mereu că mă iubești,
O rugăminte aș mai avea:
Nicicând să nu mă ocolești!

Chiar dac-am mai îmbătrânit
Căci e normal să-mbătrânești,
Chiar dacă părul mi-a albit,
Te rog, să nu mă ocolești!

Am așteptat nerăbdător
Iubirea ta să-mi dăruiești.
Dacă de mine nu ți-e dor,
Măcar să nu mă ocolești!

Iar dacă se va întâmpla
Să nu mai poți să mă iubești,
ÃŽn sinea mea m-aÈ™ bucura...
Măcar să nu mă ocolești.