Dacia ,popor militar și cu credință,
Condus de Burebista către biruință ,
S-a transformat mai nou ,prin suferință
Într-un popor slugarnic ,plin de umilință.

D-acia de la noi pornesc complexele
Și frica de a spune că noi suntem români,
Considerând că nu avem nici cap, nici mâini.
Ba ,chiar că ne-ar lipsi ,mai nou ,reflexele.

Dacia este ,totodată, mândria românească,
În care numai noi nu putem crede.
Francezii să trăiască!
Pentru că noi ,cufundați în furia noastră, nimic nu putem vede.

Dacia a fost când nu erau născuți încă germanii.
Un stat civilizat și cu renume,
Iar astăzi, ne arată -ntreaga lume,
Tot Dacia e-n frunte ,ea ne aduce banii!