Sunt aici la marele banchet.
În porțelanuri chinezești și cristaluri boemice
Ni se servesc cuvinte.
E un clinchet vesel și un aer petrecăreț.
Încercăm pe vârful limbii trădarea
Cu gust de iepure împănat în cearcăn de porumbel.
Pe tăvi uriașe cu dragoni pictați în roșu cardinal
Ne e adusă spaima în aspic
și lumea se trage pe scaune înapoi
Fremătând de plăcere și consternare.
Vin alte feluri de rostire, de adorație sau lamentare
Timpul în cuvinte subțiri țiuie alb în pahare
Pe fața de masă picură din sfeșnice vanitatea
În silabe portocalii
E o artă să știi să combini literele
Pentru a-ți menaja orgoliul, colesterolul, furia
Ori să-ți hrănești trufia cu accente de purpuriu
Să alegi ce să guști mai întâi
Umilința din farfurii mici
Ori răbdarea gelatinoasă cu miros rockfort.
Înfulecăm, sorbim și dăm pe gât cuvinte.
Ospățul ne sleiește mințile și ne ghiftuie sufletul.
Într-un colț istoria își trage o frază somon bonne femme
Peste umerii goi.