poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-10-04 | | Înscris în bibliotecă de Marius-Adrian Ionescu
Ochii ei fără de seamăn
m-au vrăjit pe loc, Mi-a spus că are un frate geamăn și că de obicei, n-are noroc. I-am răspuns că nici eu nu am frate și că sunt un tip norocos, A râs puțin dându-și părul pe spate și mi-a răspuns că totu-i pe dos. Și-atunci am rugat-o, pentru început, să rămână fără cercei, să-mi dau seama dacă nu cumva stau de vorbă cu fratele ei... Vocea mea, într-o secundă, plutea aproape rău de tavan și camera mea, de obicei scundă, era imensă și cât un ocean. Și-atunci m-a-ntrebat dacă tot mai cred că stau de vorbă cu fratele ei, iar eu i-am răspuns că nu mă pronunț încă fiindcă nu s-a atins de cercei. Te rog, nu mă privi așa! Te rog, ai răbdare cu mine și nu renunța! Te rog foarte mult!... M-a-ntrebat cine-i de vină pentru felul în care sunt și dacă persoana care-i de vină e din mintea mea sau de pe pământ. Mi-a zâmbit, dar avea în privire un cuțit foarte ascuțit Și-am răspuns, fiindcă așa-mi stă în fire că totu-i pe dos, cum am stabilit! Nu mă-ntreba unde pot s-o sun, Nu mă-ntreba care e numele ei! O recunoști dintr-un milion: Ea poartă-n urechi cercei!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate