mușcă deșertul răutatea capătă nume
copiii patriei strîng dinții și pleacă spre moarte
afganistanule afganistanule țară secătuită de bunătate
cască gura înțelegerii!
motoarele fiarele toate zidesc ziduri de morte
oamenii se închid în grădini suspendate de moarte
frații doar frații primesc sîngele și dumnezeu
pe autostrada unde sîngele închegat face borduri explozive
unde vitele poartă în spate grenade
macul roșu e-moarte
își ling rănile talibanii românii americanii
doi cîte doi trec în țara cu climă perfectă
în icoană
doi cîte doi încarcă armele tremură
ura naște părți dispersate de corp
oameni urîți
mușcă deșertul șireturi bocanci oamenii purtători
mîine salve spre cer să acopere durerea și lipsurile
mîine scrîșnetul dinților
să acopere.