poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-09-02 | |
O lumină tristă, pudrată, tandră,
în depărtare o ceață ușoară, plumburie, aburită, din care peisajul se desprindea de ireal, ca într-o pânză de pictură, ca într-un tablou reliefat... Câte culori! Câte margini în acest răstimp, câte lacrimi curg de sus și câte zâmbete sunt pe-al meu chip? Zâmbesc cu o infinită tristețe și cu o vagă amărăciune în colțul gurii mele și mă simt vinovat ca-n privirea-mi tristă. Totul trece și sunt sedat în singurătate, dorm și dorm cu privirea-mi țintă spre nori, spre norii care nu se văd, dar ei sunt undeva în ceață, undeva unde amurgul nu moare și rămâne viu, viu ca Enoh în văzduhul plumburiu.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate