Mogoș Pavel, Zagon, 50 de ani.
Era în vara anului 2008 în luna iunie, pe 27 sau 28, la prânz.
Urcam pe la Domocoș cu pădurarul Lupșa Ioan și de la capul șoselei la 500 de metri, aud un zgomot. Era cald. Lupșa Ioan zice că nu a auzit nimic. După zgomotul acela, ajungem la o spărtură de pădure. Îl întreb dacă acum a auzit un sâsâit și îmi confirmă că a auzit. Fac trei pași în spate și pe stânga o ursoaica cu doi pui. Puii erau urcați pe un fag. Ursoaica vine spre mine la 3 metri. Lupșa îmi spune să nu fug , că unul din noi moare. I-am pus că nu pot, că de la genunchi în jos nu aveam putere în picioare.
Dacă ne îndepărtam 2 metri, venea spre noi 2 metri. Ne-am retras. Când am ajuns la izvorul Forașe am zis: „ Aici să vină, mama ei...! ” Am tras un chiot. M-a auzit și a venit la noi, la 50 de metri. N-am reușit s-o filmez. Aveam semnal și mi-am sunat nevasta. Nevasta mi-a spus: “ Þică râde, se aude ursul și tu.”
Pădurarul 35 de minute a râs. Mi-a spus că a fost trântit cândva de urs, dar așa de tare ca acuma nu s-a speriat. A doua zi a venit la mine, era răgușit.
Eu când trec prin zonă mi se înmoaie picioarele.
Puii erau pe fag. Acolo au rămas și ursoaica și puii. Am reușit să ne retragem. Era un urs masiv, cu picioarele încovoiate, cu capul lung.