Uneori am senzația
că viețuiesc într-un vis
unde multe presimt
dar nimic nu sînt

poate unde
nu trăiesc
decît un gînd
același gînd

iar între
reversul și aversul lui
simt visul prea crud

simt
cum o negură beată
și boală mă cuprinde
cînd cuvintele
trec prin cuget
lumina fervorii
stingînd

simt
că ursit am fost
neîntreg să fiu
cît timp n-am să știu
ce vină sublimă
(ce descumpănire divină?)
cumpănă este
...în toți prin fiecare
în fiecare prin toți?