poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-07-29 | |
Să te iert?
Ce să iert... Iubirea ce-mi crește sufletul, Suferința ce mi-l frămîntă-n creație? .............................. Ai plecat, tăcînd... Neștiind... Te-ai întors acum, Să-ți mături vina, Înțelegînd că ai călcat un prag Ce nu merită gunoiul. Ei... acum ți-e mai bine? Nesupărarea mea Þi-a rupt din urmă o piatră-- Ești liber, Mergi mai departe! Nu știi, însă, Că urmele tale vii, calde, Umbra-ți ce mîngîie ferești, Care au tot pîndit iluzii, momite-n așteptare, Dor, ard, apasă! Și mai mult decît praful adunat, De atunci. Rîd ca și unui necunoscut, Îți pun pe masă mîndrie, indiferență... Și chiar de plînsu-mi tremură, Strigînd în piept, Nu-ți spun nimic. Căci nu cu dorul mi-ai venit, Ci tîrît de vina Și regretul tău Din trecut.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate