Patima inimii se repede la mișcarea
descrisă pe-nserate de-un bilet din cer
ce-l scapă către trecătorii oameni
creierul unui Cyborgian Park
mâna citadină a Herei cu ghinde
demontată la încheieturile
întoarcerii toracelui velodrom
prin același răsuflu nepotolit
al cicliștilor fără inimi și aorte
care par atât de zburători pe șa
roboți pe căile încurcate-n curând
rămase și abandonate de viață

Picură spre noi vegetal
numai uleiul verii de pe frunzele
trandafirilor multicolori
alături de vaselina anostului
parfum inventat cu scopul
s-adoarmă plimbările –

Petuniile au de privit până la ziuă luna
și stelele nestinse le vor număra-n zori
să nu dispară mirosul nuanțelor de auroră
deoarece regina nopții mele și-a dat votul împotrivă ca spațiile verdelui București să nu dispară de tot

Patima inimii se poate înscrie-n viitor
la concursul de prins bilete de cyborg
precum lebedele negre cu ciocul de purpură și buzele albe
sau lebedele albe cu ciocul oranj și buzele negre
țipând schelălăit după trifoi
acompaniate de țipătul mamifer al păunului din Herăstrău