poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-06-18 | |
Ești departe și amintirea ta
e tristă-n sufletul meu, ești departe și plâng, plâng ca un copil în bezna odăii. Care-i limita gândirii tale? M-ai uitat atât de departe de tine, atât de trist m-ai lăsat și singur și tu, tu zâmbind te trezești "toreadorule" Prefer să văd dansul lebedelor în lacrimile vărsate de ochii mei amari, căprui ca lutul pământului și să fiu flegmatic în tristul meu amurg!... Acolo unde ești, acolo te visez și orice gând melancolic mă duce la tine... N-am să pot să te scot din mintea mea, n-am să te alung ca pe un vagabond, Dar am să încerc să uit cu timpul căci mă frământ și mă simt rănit! Sunt doar un maniac al singurătății și tu n-ai să înțelegi aceste. Deșertul nu e făcut pentru nomazi, nomazii au fost făcuți pentru deșert. Dar eu, eu nu am fost făcut pentru singurătate ci singurătatea a fost făcută pentru mine. Dar tu?, tu ai fost făcut pentru călătorii, pentru despărțire, pentru regrete... Câte amintiri îți mai năpădesc memoria? Câte lacrimi ai mai vărsat "străinule"? Dacă te-ai încarna în Don Juan te-aș zări pretutindeni, dar nu ești decât un biet Ulisse, nici arcul și tolba săgeții nu-ți mai aparțin, ai rămas un pustnic...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate