poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-06-09 | | Înscris în bibliotecă de Yigru Zeltil
Da, negreșit, e lucru și mult dorit, și mare,
Să fii în lume singur un om în admirare; Și prin tăria minții, prin geniul gândirei Să ai asigurată speranța nemurirei! Pe răi să-i sfarmi cu totul, să sprijini pe cei buni, A patriei jignite afronturi să răzbuni, Să curățești de monștri cu brațul înarmat Și de tiranii lacomi pământul uzurpat! Să fii atotputernic! La glasul tău ce tună Cum s-au plecat în codri stejarii de furtună, Sau cum să încovoaie, plăpând și umilit, La crivățul de toamnă, rogozul aurit, Așa să ți se-nchine a națiilor turmă; Și de-i vei zice: ”pleacă”, să plece pe-a ta urmă; Și oarbă să urmeze... să treacă văi și munți, Pe fluvii, pe oceanuri, pe mări să-ntindă punți, Și tot să te urmeze... pe umeri să te poarte, Să sufere ger, foame, căldură, sete, moarte; Să zici, și să se facă la mare glasul tău, Cum într-o zi vestită făcut-a Dumnezeu. Un singur tron să fie-al tău - pe stâlpi de lei, Din regi, arhonți și consuli să faci supușii tăi, Și soarele pe ceriuri tot în a ta domnie S-aprindă și să-și stingă măreața sa făclie?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate