|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
 Texte Recomandate
■ Aprés l'amour
■ aruncătoarea de cuÈ›ite
■ despre viteză È™i încălțăminte ruptă
■ Iarna venea pe atunci altfel, ca o mâță albastră
■ mary anne
■ Poveste de iarnă
■ Poem felin în varianta păsărească
■ Revenire din Occident
■ Masă îmbelÈ™ugată fără efort
■ matineul unei alei pustii
■ Ziua în care mă chem pe mine
■ La capătul anului
■ Tiv de ianuarie 2026
■ Sper ca 2026 să-mi vină pe picior!
■ lumea în care ne tot cãutãm inimile
■ Noi suntem oameni fantastici cu mâini de zăpadă È™i puls
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop

Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Se roagă poezie [ ] din Albastru (1902)
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de George Tutoveanu [George_Tutoveanu ]
2010-06-07
| |
Înscris în bibliotecă de Yigru Zeltil
Pe culmea pleșuvă, de stânci atârnat,
Ca straj-a credinței, un schit solitar,
Cu glasu-i de-aramă se roagă la cer,
Și zările cântă melodic și clar.
Cu grai de-nchinare, un imn rugător
Înalță spre bolta spuzită cu stele,
Adâncul pădurii și-al apelor zvon;
Și florile-n luncă se roagă și ele...
Ascult, și ca-n vis mă cuprinde
Un farmec adânc, negrăit...
Cu glasul de clopot se pierde
Și sufletu-mi spre infinit.
|
|
|
|