poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-05-17 | | De ce rostim cuvinte-mbibate in otrava? De ce te fac sa suferi cand totusi te iubesc? De ce e fericirea micuta si firava Si clipele frumoase mai mult ne amagesc??? Ce umbra neagr'-ascunde si-ntuneca iubirea, Ce gheara o sugruma si-o seaca de putere? Ceva parca ne-ngheata cugetul si simtirea Si rataciti de noi cadem sclavi la durere... Cu mintea noastr'-activa tot cautam cuvinte In care sa-nvelim ceva putred si gol Caci iubirea-a plecat, ea nu traieste-n minte, S-a ascuns infricosata de-al furiei parjol. Privind trist inapoi la cat pustiu ramane Mai cautam iubirea prin ruine zgribulita Iar ea, tematoare si-abia sufland, revine Parca ghicind ca iar va mai fi izgonita... * Iubirea mea cea draga, sa nu mai fii speriata Caci eu m-am hotarat sa nu te mai gonesc Cand cu vibratii joase voi mai fi incercata Pastrandu-ma-n iubire de ele ma feresc! Cand mintea mea desteapta incepe sa lucreze Mai mult decat ii cer si uita sa se-opreasca Tot construind scenarii si frici si ipoteze Si cotropind fiinta ce vrea doar sa iubeasca, Atunci m-opresc o clipa si privesc in mine Sa vad in ce ungher de suflet te-am inchis. Si-L rog pe Dumnezeu ca treaza sa ma tina Si sa raman mereu cu sufletul deschis.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate