trecut-au multe gânduri seci,
prin noaptea vremurilor reci.
vor trece însă gânduri și mai multe,
cernute lin prin faptele mărunte,
de tu vei fi aici și eu colea,
cu buza așteptând să-ți mângâi fruntea.
nu te oprește însă nici un gând,
să-ți lași șuvița fragedă în vânt,
s-o simt ca pe chemarea cea de seară,
când îmi șoptești din nou întâia oară,
povești cu prinți și nestemate…
trecut-au vremi, veni-vor iară toate!