poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-05-02 | |
Se făcea trupul tău o insulă zburătoare, cu plaje și palmieri foșnitori
Plutea către mine, iar eu am întins mâna Dar mâna mea a trecut prin tine ca prin abur și ceață. Atunci mi-am zis, bărbierindu-mă într-un ciob de oglindă: “Tu ocupă-te de bărci, amice, de vele și scoici; nu există insule zburătoare, fluturi de aur sau alte nimicuri.” Și totuși, când am ieșit din colibă, să curăț peștele, să verific năvoadele, am zărit norii mișcându-se. Se stârnise vântul și câinele începu să latre, sărind într-o parte și alta. Atunci, am văzut insula, ieșind dintre nori, ca un animal orbitor înaintea hăitașilor. Cu mâinile pe față am căzut în genunchi, și de nisip mi-am simțit mâinile, fața. Inima se foia în nisip, ca o broască țestoasă pe ouă. Dar o scăriță de aur s-a desfăcut înaintea mea. Am pus mâna și am urcat, printre pietricele și rădăcini. Iar când am privit înapoi, câinele meu tot mai mic lătra dintr-o parte într-alta. Am ocolit apoi un pâlc de insule plutitoare, iar când a căzut noaptea, am făcut focul.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate