Invitație la miracol

Nu ți s-ar părea un miracol dacă mi-aș plimba în jurul tău
tâmplele îmbibate cu vise?
dacă aș cere să-ți țin o mână sub sân
ca să nu ți se rostogolească frumusețea?
dacă aș simți răspicându-mă, speriindu-te,
că ochii tăi atârnă de capătul gros al luminii?
dacă arterele mele s-ar apropia într-un anume fel de tine?
dacă m-aș ridica deasupra timpului tău poruncitor
să vezi cum atârnă de fiecarechipdinmine
zâmbete coapte-n picături de apă moartă?
dacă nu voi mai putea vedeavorbimergeauziurî nimic din cauza ta?
dacă s-ar porni în tine un copil, ca și cum m-aș reîncepe,
doar ca să curg neîncetat pe tine chiar și când vei împietri?
nu ți s-ar părea un miracol să dai din cap?