mă strâng ghetele cu putere
și-mi cad unghiile
dar nu renunț să le port
există acea plăcere să-ți privești papucii noi
de piele neagră lucioasă
care merg de mână într-o combinație perfectă
cu o cămașă galbenă
și cu un zâmbet strivit în palme

ies la o țigară
o fumez după colțuri
am prea puține în pachet ca să mă împart cu alții
zâmbesc doar când
fetele apasă butonul roșu de pe telecomandă
mă privesc ca pe un ultim exemplar din cartea roșie
unica salvare e indiferența
și o labă singuratică

jonglez cu cuțite de vise
și aștept păreri în pălărie
știu că există riscul de a mă răni mortal

nici o salvare nu ar băga mâna-n mine
nici un electroșoc nu poate să scoale
inima mea impotentă