poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-04-07 | |
O pană neagră se unduie în aer
și două mâini firave alunecă pe cer.. Le-a părăsit condeiul marilor speranțe Vor și ele viață nouă, trai lung, nemuritor. Iată! Apare-o altă mână, puternică, vânjoasă. Acum alunecă ușor fulgi negri, mici, ce cad stingheri, sunt vise dulci fără stăpâni. Dar pământul e tare, neprimitor, înveninat de moarte și duce cu el lumea la pierzanie. Și mâna bate cu pumnul ei în ceruri, la poarta cea albastră Degetele-i muncite vor apă, apăăă! Strigă din adâncul buricelor că pământul e sortit să ardă, e prea târziu pentru păreri de rău și veștminte albe.. S-a răsculat împotriva mâinilor și nici pumnii lor nu mai fac față! Fulgii freamătă-n văzduh, ar vrea să-nvingă gravitația și să se întoarcă înapoi e prea târziu..și nimeni nu-i în jur să le dea viață. Se așază noaptea și focuri mari din depărtare vin s-alunge ceața.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate