străzile sunt pustii fără tine
se pierd în urmă
pe ultimul drum ce duce la cimitir

doar copaci stacojii
înecați în fumul nepăsării
și o cruce înfiptă-n pământ

nopți singuratice sufocă
și varsă într-una din venin

simt cum mă arde la rană
acest tatuaj înfierat - și strig

te chem în somn
te-alerg din nou

vreau să te prind
dar mâna îmi scapă în grabă

mă frământ
în aluatul dospit peste noapte

mi-este frig
și trezesc dimineți asudate

cine sunt...

doar o umbră rătăcită
fără stăpân