Liniștea se lasă, seara peste sat,
Oile pasc iarbă, seara-i de uitat,
Fără să se stie,
coasa se aude...tocmai din câmpie
Sunetul se-aude infricoșător,
Cine mai urmează?...un întreg popor

Vina-i apartine, cum era normal,
Că e guvernat tot de marinar
Lui îi place cârma ,ca și crâșma mare,
Și vrea să ia tot de la fiecare
Visele zdrobite, fel și fel de legi,
Caci nebun ești frate,de vrei să-nțelegi,
Ce e rău, e bine... tot nu e pentru tine,
Decât dacă-ți vinzi ce-ai mai bun din tine
Chiar sperai o clipă....totul este bine,
Dar de fapt e pasul catre o pieire,
A ideii în sine , libertatea-i sfânta,
Caci de o accepți, viața nu e blândă
Și nu trece în fugă,parc-ar fi secundă
Simțul orator, astăzi vă îndeamnă să luați un topor,
Si să ajutati bietul marinar, să plutească iar
Aruncat in rau, doar nu in vapor,
Inecat in valuri, chiar pe la izvor
Dambovița-i bună ,sigur îl primește,
Doar daca Guvernul,iar il insoteste.

Made by
Viorel Coman