poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-03-25 | | Înscris în bibliotecă de Yigru Zeltil
Lumea începe și sfârșeșt-n mine.
Ca algele din spumă de oceane, Dospite-n mâl albastru de ceruri sfărâmate Cresc cântecele mele subterane. Mi-i inima la adăpost Ca un culbec în fundul unei grădini pustii. Hotarele mele sunt: cel care-am fost Și cel ce voi fi - hotare pustii. Căci viața mea de adineauri Mi-i tot atâta de departe Ca viața celei mai uscate mumii, Și pentru mine tot ce nu-i prezent - e moarte. Singur? Ce vorbă lipsită de-nțeles! Sunt TU și EL și VOI așa de des! De-atâtea ori Sfinx și Edip! Trăiesc în mine ca o pădure-n mii de frunze, Ca vântu-n mii de fire de nisip. Dac-aș fi vrut (pe vremea când visam) Să fi fost altfel decât sunt, Aș fi vrut să mă fi născut pământ, Cu râme-n mine, rădăcini - și iarbă Pe fruntea mea boltită către soare. Sau poate... aș fi vrut să mă fi născut soare.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate