poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-03-19 | | Înscris în bibliotecă de Yigru Zeltil
Eu sunt puișor canar
ira, ra, ha, ira, ra, prins în gratii ca-ntr-un zar de crud os, din picior de tânăr scos. Fă-mi loc, fă-mi loc, zice gheara, în inimă eu să-ți joc. Vine o fată cu pungi de mărgăritare subțioare, cade peste mine goală mâna ei spirală, și în fiori gratiile repede i le strecori. Și pleacă vie ferecată într-o albă colivie. Vine un băiat scurs din flori, prin brațele lui să cobori poftă tânără a cine știe cui. Dantele din râuri tari cad pe mine în ghețari și se duce strâns în gratii și se zbate ca un cal căzut cu aurul, pe spate. Într-o luni fermecatul de bătrân ne-a jucat disperat, dar a picat, altfel dinții lui ar fi spart osul crud și m-ar fi dat liber lumii îmbălat de galben ud. Ira, ra, ha, ira, ra! mi-ar fi plăcut să trăiesc, să joc în voi cu sulițe și cu ploi, și să las numai dâre de cuțite și satâre. Am visat c-am înghițit o stea care sfârâia și m-am umflat și gratiile au crăpat și am zburat pătând albastrul din gând. Ira, ra, ha, ira ra! mi-ar fi plăcut să trăiesc, dar zice gheara: fă-mi loc, fă-mi loc, în inimă eu să-ți joc!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate