poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-03-17 | |
cineva înăuntrul meu ridică statui de gheață fosforescentă
parcă se și aude sunetul drujbei modelând-o și zarva licuricilor de zăpadă împânzind arterele cineva depune eforturi serioase în acest sens, nu glumă altcineva adulmecă pete de mucegai și dâre de ulei lăsate de camioanele cu navetiști venite seara din orășelul M cineva înăuntrul meu savurează moartea cu pofta unei femei gravide recondiționează biserici uitate de lume un animal negru și păros mestecă de zor ca pe niște snickersuri bucăți mărunte de tristețe bolborosind vorbe fără înțeles în fața televizorului cu ecran extraplat (cumpărat în rate de la supermarket) unde au loc dezbateri serioase privind viitorul omenirii încălzirea globală și moștenirea genetică a vikingilor serile cu miros de ambră și mosc au devenit între timp simple accesorii parfumate la brelocul cu chei se deschid ușile micuțului infern din strada mântuleasa departe de noi liliecii vampiri mimează holocaustul ca un spectacol ieftin de pantomimă anul ăsta vreau să slăbesc să citesc mai mult să ajung la portoalegre să renunț la vechile obiceiuri mi-am propus o groază de lucruri și bineînțeles că nici jumătate din ele nu voi duce la îndeplinire spiritul combatant s-a ascuțit mai ceva ca lupta de clasă între primatele cu deget opozabil și celelalte mamifere și dacă genele false ale somnului sunt chiar genele mele cu genele voi adormi îngerul așezat pe ochiul de sticlă și dacă vinul ce se aude gâlgâind în gâtlejul paznicului de anticariat e chiar sângele tău cu mirosul sângelui voi ademeni cârtița de grădină spre locuri mai pitorești acum mi-e somn sunt gata să capitulez în fața unor fosile din precambrian să ridic batista albă cu mâna tremurând sunt gata să depun armele
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate