Te rog, nu-mi refuza iubirea
Ce ți-o trimit prin solul vis,
În noaptea ce-ți alintă odihnirea.
Cu tine ia-mă-n miezul de abis.

De nu ai somn în toiul nopții,
Nu-i de mirare; așa și eu,
Împart de unul singur tolba sorții,
Ce-i plină doar cu of-uri de dor greu.

De lacrimi curg șiroi spre ziuă,
Din ochii tăi și din ai mei,
Ne-om transforma precum smântâna-n piuă...
Vom fi din nou doi gingași porumbei.


De-adormi de-abia spre zori, o clipă,
Un singur vis ți-apare clar...
Apoi, te-nalți pe-a dragostei aripă,
Condusă-n zbor de al iubirii far.

Ai vrea să fii frumoasă nimfă,
S-apari din valuri azurii...
Doar că ești carne, suflet, sânge, limfă,
De dragoste nu poți fugi, și-o știi.