numai în podul palmei se ascunde chircit de durere un noiembrie târziu

ca o ghicitoare bătrână la marginea de sud a orașului

care-ți citește linia vieții și-n schimbul unui bănuț

îți spune că vei trăi până la 80 de ani

că vei călatori cu o turmă de voluptăți în rucsacul peticit cu vise

că vor trece sute de femei prin patul tău cu duioase melancolii de catifea

și-ți mai spune că diminețile tale de acum încolo

nu vor fi decât niște biete animale bolnave de prezbitism

care-ți vor măcina noapte de noapte somnul

trecut prin râșnița neagră cu aromă de amigo



în fiecare zi gropi adânci vor săpa în sângele tău

ca-n albia unui râu fără nume

o rană mai veche va dezvolta o cangrenă imaginară

și te vor întreba

cine-ar înnopta cu un muribund

cine-ar desface funia de la gâtul osânditului

„un om se-nalță doar atât cât îl macină singurătatea”

și nu mai mult

cine așteaptă în fața portretului de bătrân

primul cântat al cocoșilor patriarhali

chiar acum o umbră nici tristă nici veselă

își dezleagă șireturile în lumina lunii

ca o cortină de plumb peste marginea orașului

un zeu de tinichea se ascunde în pantoful miresei

rătăcit la nunta de astă iarnă

în timp ce tu aștepți o bătrână ghicitoare să-ți citească linia vieții

și-n schimbul unui bănuț să-ți spună că vei trăi până la 80 de ani